CLUJ. Trei doctoranzi în istorie de la universităţi din România, Polonia şi Rusia îşi propun să recupereze “locurile memoriei” din Cluj. Ei vor cerceta perioada 1939-1960 pentru a descoperi care erau cofetăriile, parcurile, berăriile şi cinematografele de care se leagă copilăria, adolescenţa şi, în general, viaţa clujenilor de etnii diferite.
Concret, cei trei cercetători vor culege poveşti, amintiri şi experienţe subiective ale românilor, maghiarilor, germanilor, evreilor şi romilor care au trăit la Cluj în perioada menţionată, urmând să alcătuiască o hartă a amintirilor.
“Noi trei ne-am cunoscut la nişte conferinţe. Vrem să identificăm reprezentanţi din fiecare comunitate care alcătuia populaţia Clujului la începutul celui de-al doilea război mondial. Ideea e relativ simplă: vom consemna, cronologic, amintiri legate de locurile unde, spre exemplu, un român mergea la cofetărie cu părinţii săi. Cum s-a dezvoltat acel spaţiu? Exista şi 30 de ani mai târziu? În ce s-a transformat? A rezistat până acum?”, a explicat, pentru OradeCluj.ro, Diana Dranca, doctorand al Facultăţii de Istorie şi Filosofie a UBB.
Cercetarea vizează însă şi memoria traumatică legată de perioada 1939-1960 şi felul în care clujenii se raportează la cele mai importante evenimente petrecute în acei ani.
Ceilalţi doi membri ai proiectului, Flaviu Orăştean şi Yulia Gordeeva, sunt doctoranzi la universităţi din Polonia, respectiv Rusia, iar supervizorul lor este un profesor polonez, Slawomir Kapralski.
“Abia aştept să cunoaştem oamenii şi să începem lucrul. Avem deja, printre alţii, o bătrânică de 86 de ani de o mare luciditate, care a locuit dintotdeauna la Cluj. A fost aici în 1940, apoi la venirea comuniştilor. Ne-am propus ca la finalul proiectului să scoatem o broşură cu locurile memoriei din Cluj”, a mai spus Diana Dranca.
Cercetarea este finanţată de fundaţia germană Erinnerung, Verantwortung und Zukunft – EVZ (în traducere, “Memorie, responsabilitate, viitor), înfiinţată în 2000. Până în 2007, această fundaţie s-a ocupat cu plata compensaţiilor pentru cetăţenii germani care au suferit condamnări de muncă silnică în timpul regimului nazist. Cercetarea realizată la Cluj are un buget de 7.500 de euro.
Nici un comentariu.